marți, februarie 23, 2010

La portita mandrii mele

Am ascultat povestile lui bunicu (tataie sau pe scurt, taie ) multa vreme, tinand cont ca fratiorul este cu 6 ani mai mic decat mine. Eram aproape de adolescenta cand inca adormeam cu povestile lui. Avea repertoriu bogat. Ne spunea cateva povesti de Ion Creanga (Capra cu trei iezi, Scufita cu doi bani, Fata babei si fata moisului, Ursul pacalit de vulpe), apoi stateau la loc de cinste si povestile istorice (Gruia si Novac...), cantece de catanie, de jale, de dor. Asta toamna catelusa de la sat a avut 2 pui. Bunicu i-a numit Gruia si Novac.

O melodie pe care o canta tataie in copilarie.



GRIGORE LESE - La portita mandrii mele

Un comentariu:

  1. Odata cu primavara sper ca sufletul sa-ti infloreasca ca un ghiocel... sa radieze ca un soare... sa ofere caldura si iubire... si, nu in ultimul rand, sa ramana mereu tanar. Un martisor mic si dulce pentru o fiinta deosebita!

    RăspundețiȘtergere