Ieri am renuntat la ultimul bagaj. In ultimul timp devenise mai acuta dorinta de a-l instraina si-mi doream sa gasesc o modalitate de a scapa de el. Solutia salvatoare a venit seara trecuta. L-am dat cu draga inima.
Nu puteam trece la etapa urmatoare cat timp mai erau ramasite ale unei iubiri(?) trecute.
Devenise o greutate ce apasa pe suflet. Era ancora ce nu ma lasa sa-mi iau zborul. A stat acolo multa vreme, dar a venit momentul sa inchei acel capitol.
Si am inchinat un pahar cu vin pentru iubirea viitoare.
Amin!
RăspundețiȘtergere