tag:blogger.com,1999:blog-35180617155582554572024-03-06T04:44:13.253+02:00Bate si ti se va deschidelizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.comBlogger150125tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-44240681981277576142012-05-11T15:10:00.001+03:002012-05-11T15:10:52.709+03:00Buna seara<blockquote>
<b>Voi care vă întoarceţi acasă</b><br />
<b>şi după ce-aţi închis uşa</b><br />
<b>spuneţi „bună seara”</b><br />
<b>voi nu ştiţi ce-nseamnă</b><br />
<b>să intri pe o uşă tăcând.</b></blockquote>
Octavian Palerlizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-4126950937481395862011-09-21T22:01:00.003+03:002011-09-21T22:37:39.030+03:00Picatura“I want to see you.<br /><br />Know your voice.<br /><br />Recognize you when you<br />first come 'round the corner.<br /><br />Sense your scent when I come<br />into a room you've just left.<br /><br />Know the lift of your heel,<br />the glide of your foot.<br /><br />Become familiar with the way<br />you purse your lips<br />then let them part,<br />just the slightest bit,<br />when I lean in to your space<br />and kiss you.<br /><br />I want to know the joy<br />of how you whisper<br />"more”<br />(Jalal al-Din Muhammad Rumi)<br /><br /><object style="height: 390px; width: 640px"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/7KSlMx5PMto?version=3"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowScriptAccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/7KSlMx5PMto?version=3" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="640" height="390"></object>lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-45662891953719408972011-07-25T14:19:00.001+03:002011-07-25T15:51:38.866+03:00Secret garden„Cand Iubirea va face semn, urmati-i indemnul,<br />Chiar daca drumurile-i sunt grele si prapastioase,<br />Si cand aripile-i va cuprind, supuneti-va ei,<br />Chiar daca sabia ascunsa-n penaju-i v-ar putea rani,<br />Iar cand va vorbeste dati-i crezare,<br />Chiar daca vocea-i ar putea sa va sfarme visurile, asemenea vantului din miazanoapte care va pustieste gradinile. (Kahlil Gibran)<br /><br /><strong>Bruce Springsteen - Secret garden</strong><br /> <object width="448" height="33"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/adrianstefan/c680c859ad4250.swf"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="flashvars" value="username=adrianstefan&hash=c680c859ad4250&miniMode=true"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/adrianstefan/c680c859ad4250.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" width="448" height="33" flashvars="username=adrianstefan&hash=c680c859ad4250&miniMode=true" ></embed></object> <br />lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-45957654244240436232011-07-14T14:06:00.001+03:002011-07-14T14:31:16.104+03:00Breathe“Niciodata sa nu incepi o negociere cand mai ai inca de negociat cu tine insuti.” (Andrew Carnegie)<br /><br /><strong>Anna Nalick - Breathe (2 AM) </strong><br /> <object width="448" height="33"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/moon89/10d2f82c3a7bcc.swf"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="flashvars" value="username=moon89&hash=10d2f82c3a7bcc&miniMode=true"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/moon89/10d2f82c3a7bcc.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" width="448" height="33" flashvars="username=moon89&hash=10d2f82c3a7bcc&miniMode=true" ></embed></object> <br />lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-74507916391820616022011-07-13T14:45:00.003+03:002011-07-13T15:03:07.402+03:00Alt inceput<strong> Compact - Un alt inceput</strong><br /> <object width="448" height="33"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/unfaithful/6dabc9face01c8.swf"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="flashvars" value="username=unfaithful&hash=6dabc9face01c8&miniMode=true"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/unfaithful/6dabc9face01c8.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" width="448" height="33" flashvars="username=unfaithful&hash=6dabc9face01c8&miniMode=true" ></embed></object> <br /><br />Inceput, sfarsit si de la capat; un alt inceput, un alt sfarsit si reluam procesul. Pana cand?lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-9753798320850562532011-03-15T19:05:00.003+02:002011-03-15T19:44:28.990+02:00ParfumAu trecut anii peste noi si acum, pentru prima data, iti simt parfumul.<br /><br /><strong>Chris de Burgh - A woman's heart</strong><br /> <object width="448" height="33"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/rosatvision/e000d795985c38.swf"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="flashvars" value="username=rosatvision&hash=e000d795985c38&miniMode=true"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/rosatvision/e000d795985c38.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" width="448" height="33" flashvars="username=rosatvision&hash=e000d795985c38&miniMode=true" ></embed></object> <br />lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-27512934432230323592011-02-21T22:40:00.002+02:002011-02-21T22:45:45.973+02:00SpectatorUneori este o decizie inteleapta sa faci un pas in spate si sa lasi lucrurile sa mearga, apa sa curga, ploaia sa se opreasca, iarba sa creasca.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-73590620989109260542011-01-27T19:50:00.004+02:002011-01-27T20:04:53.524+02:00IertareMa tem de gandul ce loveste. Oricat de mic, tot te atinge. Ma ascund de mine cand te ranesc. Iti cer iertare, si te iert.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-68668242976816965832011-01-11T20:35:00.020+02:002011-01-11T22:25:03.864+02:00UrariProiectul asta a fost o provocare pentru mine, cred ca cea mai mare de pana acum, si ma bucur tare mult ca am reusit sa livram un produs de care clientul sa fie multumit. Nu pot sa spun ca a fost usor, caci am pornit de la zero, cu specificatii sumare si cu o echipa ce schiopata. Am fost stresata, foarte stresata si celor care nu inteleg de ce, le urez sa aiba si ei parte. Doar asa or sa inteleaga.<br /><br />Echipa a fost ceva de genul: cei care pot nu prea au chef, iar cei care nu pot, incearca. Greu a mai fost pana am reusit sa pun proiectul pe o linie dreapta... De la fiecare am avut cate ceva de invatat, tinand cont ca, din cinci oameni, fiecare este altfel. Complet altfel. In proiectul asta am invatat sa ma exteriorizez pentru a putea continua munca. Daca alegeam sa tac si sa ma stresez in liniste, nu cred ca mi-ar fi fost bine. Asa ca am ales ceea ce ma ajuta pe mine, chiar daca ceilalti au ramas surprinsi. Important era sa fac proiectul sa mearga, ca daca e sa incerci sa fii pe placul fiecaruia, innebunesti.<br /><br />In definitiv, important este ca faceau ce ziceam eu, chiar daca unii mai simteau nevoia sa comenteze. Norocul meu ca indicatiile erau bune, iar ei suficient de destepti incat sa realizeze asta, asa ca nu aveau de ales si le implementau. Era un fel de moartea caprioarei: mananc si plang. Mananc. Mi-e si groaza sa ma gandesc ce faceam daca se gasea pe acolo vreunu batut in cap care sa se si creada mare expert. Nu de alta, dar am avut o experienta de genul asta, si trebuie sa recunosc ca raman blocata in fata unor astfel de exemplare.<br /><br />Sa revin la urari. Le urez cu drag, daca nu toate, macar cateva din urmatoarele:<br /><br />...sa aiba o agenda mai mare decat a mea, si oameni care sa nu-si tina minte taskurile, si nici sa nu si le noteze. Sa repete toata ziua distribuirea sarcinilor, pana ajunge fiecare sa creada ca le face din proprie initiativa.<br /><br />...sa aiba parte de oameni care sa citeasca specificatiile doar cu trimitere exacta la randul / paragraful corespunzator<br /><br />...sa nu raspunda nimeni la intrebari, oricat de simple, venite de la colaboratori, ci sa-i astepte pe ei<br /><br />...sa le fie oamenii reticenti la nou, si cand primesc vreun task ce-i scoate din zona de confort sa spuna " eu nu stiu d'astea "<br /><br />... sa aiba cel putin un om in echipa care sa se simta deranjat de primirea taskurilor de la ei. De preferat, sa faca si parte din categoria comentatorilor. Si ei sa incerce sa nu le raneasca sentimentele.<br /><br />...sa plece de la lucru si sa le stea mintea doar la gasirea solutiilor la problemele tuturor<br /><br />...sa fie obligati sa stea in spatele vreunui om, ca sa fie siguri ca-si face treaba<br /><br />...sa aiba si cate unu cu tentative de tras mata de coada, care sa nu anunte cand isi termina treaba, de frica sa nu mai primeasca altceva de facut<br /><br />... si, daca se poate, eu sa fiu prin zona si sa ma distrez :)<br /><br />Abia dupa ce te descurci cu toate astea poti sa imi comentezi mie ceva. Pana atunci n-ai decat sa ma accepti asa cum sunt, cu mentiunea ca lucrez asiduu la partea cu exteriorizarea. Cei cu care lucrez sunt toti niste oameni minunati, pe care ii accept cu bune si rele, dar stii cum e: radem, glumim, dar nu parasim incinta ;)<br /><br />......<br />Sa nu uit de observatori, care uita ca, cu cat sunt mai multi oameni implicati intr-un proiect, cu atat e mai grea urmarirea si distribuirea sarcinilor. Dar pentru a sti asta trebuie sa fi trecut printr-o astfel de experienta, asa ca, daca incerc, le pot acorda circumstante atenuante. Unii oameni prefera sa rezolve singuri taskurile ( cand o permite si situatia ) decat sa le imparta cu echipa, altii fug de responsabilitati ca dracu de tamaie, dar la vazut paiu' din ochiul altora suntem toti experti.<br /><br />Eu macar incerc, si chiar daca mai am multe de invatat, cel putin am intentii bune si ma implic. Experienta se acumuleaza in timp.<br /><br />Orice calatorie incepe cu un pas.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-40656308668331436422011-01-11T19:39:00.002+02:002011-01-11T19:43:41.726+02:0011 IanuarieSa nu uit, azi e 11 ianuarie, am facut livrare, dezvoltarea continua ... deci am ajuns si la data de care-mi era frica intr-una din postarile anterioare.<br /><br />S-a rupt sacul lui Mos Craciun si i-au picat cateva zeci de proiecte la intrarea in firma, asa ca este nevoie de putere de munca, gandire clara, minte sanatoasa si nervi de otel.<br /><br />PS. Se fac si angajari, deci sariti cu CV-urile.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-62299023092775550972011-01-11T19:04:00.011+02:002011-01-11T19:36:25.539+02:00Manager: tips & tricksIar ma agit ca sifonul si nu se merita. Ma irita la culme atitudinea unor oameni care nu reusesc sa vada dincolo de cuvinte si au impresia ca tot ce zboara se mananca. Ah, si sa nu uit, imi plac la nebunie "serpisorii"... nu stii niciodata din ce ti-e moartea. Si de atatea ori ii anunt pe astia ca roata, chiar de-ar fi patrata, tot se invarte si li se intoarce cand le e lumea mai draga.<br /><br />Dar sa revin la motivul postarii, ca imi tot notez diverse observatii ca sa le pot citi peste timp, ca poate invat si eu cate ceva din greselile altora, si nu o fi nevoie sa le fac pe toate.<br /><br />In ultimele luni cred ca am invatat o mare parte de "asa nu" din responsabilitatile unui project manager:<br /><ul><li>nu disperi in ultimele zile dinaintea livrarii, nu te blochezi si nu stresezi oamenii cu intrebari aiurea iscate de creierul tau incetosat. Apoi mai si zici ca esti bulversat si ca mai bine o sa taci, ca sa nu-i ametesti de cap pe ceilalti.<br /></li></ul><ul><li>nu te pui sa rezolvi singur task-uri cu 30 de minute inainte de livrare, si tot tu esti stresat ca poate nu merg. Si nici sa nu fie cerute de client, deci nu creste lista de probleme rezolvate pe care i-o trimiti clientului...Pai cine te-a pus sa nu gandesti? Mai degraba trimiti o rezolvare in minus, decat sa risti livrarea. Stupid! Stupid! Stupid!<br /></li></ul><ul><li>nu strigi ca esti prost in gura mare, ne-am prins si noi de asta. Cum te astepti ca eu sa te respect si sa am incredere in judecata ta, cand tu ma anunti singurel ca esti "stupid"?</li></ul><ul><li>nu amesteci treburile. Ai oameni in subordine ca sa imparti taskuri, de asta te numesti (project) manager. Daca esuezi la partea asta, ce sa zic, ghinion... omul din greseli invata, dar unii n-au leac. Tu esti interfata cu clientul si trebuie sa iei pulsul echipei din cand in cand, sa te asiguri ca oamenii pe care i-ai responsabilizat isi fac bine treaba (deci totul merge conform planului), si cam pe aici se termina implicarea ta. Dar daca tu iti bagi nasul in toate fazele dezvoltarii unui proiect, si ai pretentia sa le si faci bine pe toate ( eventual sa te si laude omul ca esti de-o inteligenta sclipitoare ), nu mai poti urmari detasat procesul, si incepi sa-ti dai cu stangu-n dreptu. Acum cine-i vinovat de asta?!<br /></li></ul><ul><li>nu prezinti o imagine contradictorie, ca oamenii se prind repede ca e doar un val de fum. Cum poti sa vii la mine si sa ai pretentii si atitudine de big boss ( limbajul non-verbal ), si apoi sa mi te plangi tot ca o fetita ca, clientul e rau-rau, si tare ti-e frica sa n-o dai in bara ca te cearta mamica ( in cuvinte mai multe sau mai putine ) ?!</li></ul><ul><li>cand faci cunostinta cu un subaltern, nu tii cu tot dinadinsul sa-i spui prima data ca tu esti SEFUL, sa fii sigur ca-ti asiguri respect si plecaciuni din partea neinsemnatului caruia ii dai ocazia sa-ti stranga mana. Se prinde singur.</li></ul>Sigur mai sunt si altele, dar sa nu uit .... I AM THE BOSS.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-33177544168693062552010-12-16T15:27:00.007+02:002010-12-16T15:47:03.163+02:00Party-uri corporatisteAm fost weekendul trecut la un party de corporatie. Daca reusea omul sa reziste primele 3 ore cand s-au ascultat colinde si s-au desfasurat concursuri (gen hai sa punem vreo 3 sefi sa asambleze o scula, o vrajeala, sa distram negrisorul de pe plantatie cu incompetenta lor), reusea sa se simta chiar bine. Se mai dezinhiba oamenii cand creste alcoolemia, dar programatoru' tot programator ramane :)<br /><br />Este interesant de urmarit dinamica maselor la un astfel de eveniment:<br />- se strang sefii cu sefii, in coltul lor VIP;<br />- pe langa fiecare sef graviteaza vreo 2-3 aspiranti la scaune mai confortabile;<br />- capritele zburda zambind tamp, de preferat pe langa CEO, dar daca nu se gaseste unu prin preajma, bun o fi si altu din categoria sefut;<br />- nevestele/iubitele posesoare de zgarda mai stransa sunt vigilente, nu scapa din ochi subiectul;<br />- asistentele sunt amuzante: se agita, organizeaza, se simt importante si gafeaza.<br /><br />Imi plac mai mult partyurile noastre, unde lumea are un singur scop : sa se simta bine.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-55593817967122987332010-12-16T15:25:00.002+02:002010-12-16T15:27:01.869+02:00ReflexeCand merg acasa cu prietenii, ma trezesc cu portofelul in mana, sa platesc taxiul. Ar trebui sa existe un abonament la taxi, o reducere, ceva, pentru clientii fideli.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-91207588682594220682010-11-13T17:41:00.003+02:002010-11-13T17:51:49.456+02:00Serenity prayer<dd>God, grant me the...</dd><dd>Serenity to accept things I cannot change,</dd><dd>Courage to change the things I can,<br /></dd><dd>And wisdom to know the difference</dd><dt><br /></dt><dd>Patience for the things that take time</dd><dd>Appreciation for all that I have, and</dd><dd>Tolerance for those with different struggles</dd><dd>Freedom to live beyond the limitations of my past ways, the</dd><dd>Ability to feel your love for me and our love for each other and the</dd><dd>Strength to get up and try again even when I feel it is hopeless.</dd><dt><br /></dt>(Reinhold Niebuhr)lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-75258761215148213222010-11-13T12:37:00.004+02:002010-11-13T12:55:36.005+02:00Mai rezisti?!...asta ma intreaba prietenii, iar raspunsul meu contine o data calendaristica: 10 ianuarie.<br /><br />Am nevoie macar de o zi in care sa nu ma gandesc la lucru. Sa uit tot ce se intampla acolo, si sa ma relaxez. Ma plimb, dorm, visez cu lucrul. Ma uit la mine si nu ma recunosc. Nu e neaparat din cauza ca este asta o perioada stresanta, au mai fost si altele. Asta are in plus incertitudinea datei de 11 ianuarie. Si ma intreb daca merita efortul si stresul.<br /><br />"Vei plânge mult ori vei zâmbi de razele acelei dimineti?"lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-25457311710906436502010-11-10T21:28:00.002+02:002010-11-10T21:39:48.227+02:00In ziua in care m-am iubit cu adevarat”In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca in toate imprejurarile, ma aflam la locul potrivit, in momentul potrivit. Si atunci, am putut sa ma linistesc. <br />Astazi, stiu ca aceasta se numeste …<span style="font-weight: bold;">Stima de sine.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala, nu erau nimic altceva decat semnalul ca merg impotriva convingerilor mele. <br />Astazi, stiu ca aceasta se numeste …<span style="font-weight: bold;">Autenticitate.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa doresc o viata diferita si am inceput sa inteleg ca tot ceea ce mi se intampla, contribuie la dezvoltarea mea personala. <br />Astazi, stiu ca aceasta se numeste … <span style="font-weight: bold;">Maturitate.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa realizez ca este o greseala sa fortez o situatie sau o persoana, cu singurul scop de a obtine ceea ce doresc, stiind foarte bine ca nici acea persoana, nici eu insumi nu suntem pregatiti si ca nu este momentul … <br />Astazi, stiu ca aceasta se numeste … <span style="font-weight: bold;">Respect.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inceput sa ma eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situatii, tot ceea ce imi consuma energia. La inceput, ratiunea mea numea asta egoism. Astazi, stiu ca aceasta se numeste … <span style="font-weight: bold;">Amor propriu.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astazi fac ceea ce este corect, ceea ce imi place, cand imi place si in ritmul meu. <br />Astazi, stiu ca aceasta se numeste … <span style="font-weight: bold;">Simplitate.</span><br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa mai caut sa am intotdeauna dreptate si mi-am dat seama de cat de multe ori m-am inselat. <br />Astazi, am descoperit … <span style="font-weight: bold;">Modestia.</span><br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor. Astazi, traiesc prezentul, acolo unde se petrece intreaga viata.<br />Astazi traiesc clipa fiecarei zile. Si aceasta se numeste …<span style="font-weight: bold;">Plenitudine.</span> <br /><br />In ziua in care m-am iubit cu adevarat, am inteles ca ratiunea ma poate insela si dezamagi. Dar daca o pun in slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte pretios.<br />Si toate acestea inseamna … <span style="font-weight: bold;">Sa stii sa traiesti cu adevarat.”<br /><br /></span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:times new roman;font-size:100%;" >(</span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:times new roman;font-size:100%;" >Charlie Chaplin</span><span style="color: rgb(0, 0, 0);font-family:times new roman;font-size:100%;" >)</span><span style="font-weight: bold;"><br /></span>lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-15536134231456269822010-11-08T22:31:00.005+02:002010-11-08T23:06:21.295+02:00NemultumiriSunt nemultumita. Toata ziua am sau gasesc motive de nemultumire. Nu pot sa bag capul in nisip si sa astept linistita ziua cand si ceilalti or sa realizeze ca lucrurile nu merg bine. Unii din ei. Din pacate, momentul nu este departe. Nu dorm bine noaptea, si, cel mai grav, nici nu pot sa adorm pana nu-mi fac planul pentru a doua zi.<br /><br />Ma surprind adesea rezolvand task-uri la dus, sau privind un film fara sa-l urmaresc. Impart aplicatia pe bucatele, impart bucatelele in bucatele mai mici, fac legaturi, reiau logica, simulez teste si ... reiau algoritmul pana gasesc o solutie. Pentru ca a doua zi eu trebuie sa dau solutii, nu sa astept sa pice din cer. Si obosesc. Apoi nu mai am rabdare. <br /><br />Ziua lucrez, noaptea visez cu lucrul. Nici nu se poate spune ca-s stresata. Nu ma pot deconecta de job cand am iesit din birou, iar in birou nu ma pot concentra pentru ca este un murmur continuu. Si cand imi vin ideile le pierd rapid pentru ca trebuie sa imi mai vina si alte idei, ca sa raspund la diverse intrebari. Acum imi dau seama cat este de important sa poti atribui un task cu deadline, iar in momentul livrarii nu doar sa te astepti sa fie gata, ci sa se si intample asta. Si testat, si suficient de bine gandit, sa si urmeze specificatiile. <br /><br />Si, ca si cand toate astea nu ar fi de ajuns, am impresia ca unii au un simt al umorului cu care nu rezonez. Oameni care ar trebui sa fie constienti de complexitatea sarcinilor, cauta sa le ingreuneze. Si nu pot sa inteleg ce e in capul lor.<br /><br />Un numar mare de oameni intr-o echipa nu inseamna capacitate mare de lucru, ci doar ca-s multi. Fiecare stie cate ceva, altceva, si niciunul putin din toate. E o distractie sa imparti taskuri.<br /><br />Ca si concluzie: mi-ar placea sa fiu multumita, linistita, relaxata. Sa zambesc iar tu sa fii fericit ca eu sunt satisfacuta de evolutia lucrurilor. Apoi stau si ma intreb:<br /> Cu ce ma ajuta sa simulez o astfel de stare, daca in interior fierb?lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-803992481996139062010-10-04T11:35:00.009+03:002010-10-04T11:52:28.217+03:00La inceput a fost cuvantulMa feresc sa arunc cu cuvinte si sa degenereze o neintelegere in cearta cu strigaturi. Nu pentru ca nu as putea, cred ca nu exista om care sa nu gaseasca resurse sa arunce in fata lucruri care ranesc. Pot, dar mi-e frica. Mi-e frica sa nu pot sterge apoi fiecare cuvant, fiecare sunet, fiecare durere si fiecare crestatura de pe inima celuilalt. Gandul ca or sa fie acolo nu-mi da pace. <br /><br />Si mi-e la fel de frica de situatia in care nu pot sa sterg nici propriile-mi rani din suflet. Si cand in final reusesc sa gasesc un unguent miraculos care le vindeca, raman in memorie, si nu pot sa uit ca omul ala, chiar daca a spus ceva cand mintea i-a fost intunecata, a simtit si m-a ranit. Pentru ca ala a fost poate un moment de sinceritate, poate ala a fost adevaratul el, poate alea au fost adevaratele sentimente. <br /><br />Fug de cuvinte aruncate, pentru ca ma gandesc ca si ceilalti cred la fel cand sunt raniti, si nu as vrea sa nu am ocazia sa spun ca imi pare rau.<br /><br />Asa ca evit pe cat pot o situatie conflictuala acasa, pentru ca la inceput a fost cuvantul.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-55201884419881280082010-09-30T17:11:00.006+03:002010-09-30T17:16:39.415+03:00SigurantaMa deranjeaza si ma intriga siguranta cu care un om, dupa ce citeste un capitol dintr-o carte de specialitate, ma contrazice pe lucruri pe care le folosesc in aplicatii de cativa ani. <br /><br />Nu inteleg de unde gasesc oamenii astia atata tupeu incat sa sustina lucruri complet neadevarate, pe care nici nu le pricep foarte bine, in conditiile in care pana mai ieri nici nu stiau ca ele exista.<br /><br />Siguranta survenita din necunoastere si orgoliu exagerat mi se pare lucrul cel mai greu de combatut.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-41610373665209020822010-09-27T13:27:00.003+03:002010-09-27T13:49:06.787+03:00De luni dimineataAzi-luni dimineata, in lift, directorul unei companii din cladirea in care lucrez, rabufneste:<br />"Cei mai periculosi sunt cei care vorbesc mult si neintrebati."lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-74307426194755329802010-09-10T10:47:00.000+03:002010-09-10T11:31:59.819+03:00Sa impartim sarcini"Daca vrei ca un lucru sa fie spus, cere-i-o unui barbat. Daca vrei ca un lucru sa fie facut, cere-i-o unei femei." Margaret Thatcherlizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-48032490491439769632010-09-03T22:30:00.003+03:002010-09-03T22:44:42.083+03:00Concediu<object width="448" height="55"><param name="movie" value="http://embed.trilulilu.ro/audio/DJDANIEL/141a78fb0820f6.swf"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><param name="FlashVars" value="durataAudio=223&titluEmbed=Dj%20Sava%20%26%20Raluka%20-%20I%20like%20%28the%20trumpet%29"></param><embed src="http://embed.trilulilu.ro/audio/DJDANIEL/141a78fb0820f6.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="448" height="55" FlashVars="durataAudio=223&titluEmbed=Dj%20Sava%20%26%20Raluka%20-%20I%20like%20%28the%20trumpet%29"></embed></object><br /><br />Tot anul l-am asteptat si acum a trecut. Am fost mai mult pe drumuri si m-am intors de la mare nebronzata. Am stat doar 5 zile. Abia am asteptat weekendul asta sa ma odihnesc. Mi-ar mai trebui vreo doua saptamani libere caci gerul care ne-a lovit imi da impresia ca a fost candva, demult, concediul meu.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-86444685467348587442010-08-03T17:05:00.004+03:002010-08-03T17:12:35.553+03:00Plasa de paianjenUitasem cat de manipulatori pot fi unii oameni si am cazut ca o musca in plasa lor de paianjen. Se vede experienta de viata... Asta sa-mi fie invatatura de minte.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-75548559198301329542010-07-29T10:24:00.006+03:002010-07-29T11:09:27.151+03:00Niste reguliSunt cateva reguli pe care le urmez cand vine vorba de lucru, si tind sa cred ca dau rezultate bune.<br /><br /><ul><li>Ceea ce am eu de facut, au mai facut si altii. Daca eu am o problema, sigur au mai avut-o si altii, deci o sa-i gasesc rezolvarea.</li></ul><ul><li>Keep it simple. Daca rezolvarea unui task imi pare prea complicata, sigur trebuie sa existe si o solutie mai simpla, dar mi-a scapat. Se schimba modul de abordare a problemei, nu se implementeaza un monstru.</li></ul><ul><li>Elefantul se mananca pe bucati.</li></ul><br />Nu stiu ce si cum fac/gandesc altii, dar pe masura ce ajung sa lucrez mai mult cu oamenii si sa le observ modul de abordare a problemelor, nu pot sa nu ma minunez de cat de imbarligata le este mintea.<br /><br />Adevarul este ca si eu m-am schimbat mult in ultimii ani si am ajuns, de la omul care nu stia numele colegilor de facultate ( si are Lutzica grija sa-mi aminteasca asta), sa fiu atenta la aproape tot ce misca in jurul meu.<br /><br />M-au schimbat oamenii. Mult. Si nu doar cei cu care am lucrat, ci si oamenii cu care am interactionat in plan personal. M-am schimbat si eu, singura, cand am simtit ca vreau sa imbunatatesc ceva. Si inca mai vreau.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3518061715558255457.post-47468640609082801062010-06-21T10:33:00.003+03:002010-06-21T10:43:53.615+03:00PupiciHow to ... iesi prima data cu o fata si vrei sa-ti asiguri pupicul. Pe obraz, ca vorbim de o tentativa de cucerire a respectivei:<br /><br />1. Ai atata farmec incat este implicit pupicul de la revedere. Rar, foarte rar.<br /><br />2. Daca nu esti convins ca se aplica punctul 1, te prezinti la intalnire cu o floare. Poti sa aduci si o cutie de bomboane, ca nu-ti pica mainile si nici nu trebuie sa faci credit pentru asta. Pupic asigurat.<br /><br />3. Daca nu te ajuta farmecul personal si nici nu vrei sa urmezi instructiunile de la 2, ca-ti pica galoanele, poti sa te risti la final sa revendici pupicul de la revedere. Acum, daca fata te lasa din politete, norocul tau. Daca fata sunt eu, ghinion. Cam cat tupeu poti sa ai?<br /><br />Daca vrei sa ma pupi <span style="font-weight:bold;">pe obraz</span>, trebuie sa fi facut ceva inainte ca sa te las. Ca deh, n-ai fost destul de destept ca sa ma faci sa te pup eu.lizukhttp://www.blogger.com/profile/01544958408796539488noreply@blogger.com0