Un om este o poveste, un conglomerat de emotii, zambete si cuvinte. La inceput axa temporala este goala, actiunile sunt inexistente. Trecut - prezent - viitor. Fiecare este ceea ce povesteste, iar povestea trebuie sa trezeasca interesul auditorului.
Unele povesti curg lin si in cateva ore poti sa "citesti" persoana, sa emiti pareri si sa ai o viziune de ansamblu asupra ei. Decizia este simpla, la indemana.
Alte povesti incita si induc neliniste, nasc intrebari care primesc fragmente de raspunsuri, care la randul lor genereaza noi intrebari. Analizezi privirea, pozitia corpului, atitudinea, inflexiunile vocii, ticurile nervoase. Si totusi...ceva nu se leaga. Undeva povestirea isi pierde consistenta. Gandurile se amesteca, nu se contureaza concluzii. Ceva nu-mi place.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu